| 1.
|
AUTOMOB'IL, -Ă, automobili, -e, s.n., adj. 1. S.n. Vehicul cu patru (rar, trei, sase) roţi pneumatice, miscat de un motor cu explozie internă, cu aburi, cu electricitate sau aer comprimat; auto2. 2. Adj. (Despre vehicule) care se miscă cu ajutorul unui motor propriu. [Pr: a-u-] - Din fr. automobile. Sursă
: DEX'98
( 2718)
- ana_zecheru |
| |
| 2.
|
AUTOMOB'IL s. masină, (fam.) auto.
Sursă
: Sinonime
(172973)
- siveco |
| |
| 3.
|
automob'il adj. (sil. a-u-) → mobil (adj.) Sursă
: DOR
( 225239)
- siveco |
| |
| 4.
|
automob'il s. n. (sil. a-u-), pl. automob'ile
Sursă
: DOR
(225240)
- siveco |
| |
| 5.
|
AUTOMOB'IL1 ~ă (~i, ~e) Care se miscă prin el însusi. /<fr. automobile, germ. Automobil
Sursă
: NODEX
(324254)
- siveco |
| |
| 6.
|
AUTOMOB'IL2 ~e n. Vehicul cu motor propriu, folosit pentru transportul de pasageri si de încărcături. /<fr. automobile, germ. Automobil
Sursă
: NODEX
(324255)
- siveco |
| |
|
|